Tag Archives: Casa de Avocatura Bucuresti
Proprietatea periodica – institutie inedita in reglementarea Noului Cod Civil (NCC)
Proprietatea periodica a aparut drept creatie contractuala a entitatilor din aria turismului, prefigurata drept solutie favorabila persoanelor al caror potential financiar nu permitea cumpararea unui imobil cu destinatie de vacanta.
Conform codului civil, institutia proprietatii periodice se transpune in exercitarea succesiva si repetitiva a atributului folosintei specific dreptului de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil, in intervale de timp determinate, astfel cum prevede art. 687 din NCC.
In deschiderea abordarii privind institutia proprietatii periodice, in niciun caz nu vorbim despre o fractionare a dreptului de proprietate, ci de o fractionare a etapelor temporale in care fiecare titular poate exercita prerogativele dreptului sau corelativ cu etapa temporala aferenta.
Fiind un aspect innovator al NCC, legiuitorul roman a acordat o atentie deosebita atat valabilitatii actelor incheiate de coproprietar, cat si drepturilor si obligatiilor coproprietarilor, in doua articole distincte, respectiv art. 689 si art. 690, al caror continut il redam mai jos.
Art. 689. Valabilitatea actelor incheiate de coproprietar:
- In privinta intervalului de timp ce ii revine, orice coproprietar poate incheia, in conditiile legii, acte precum inchirierea, vanzarea, ipotecarea si alte asemenea.
- Actele de administrare sau de dispozitie privind cota-parte din dreptul de proprietate aferenta unui alt interval de timp sunt inopozabile titularului cotei-parti respective. Dispozitiile art. 642 alin. (2) si art. 643 se aplica in mod corespunzator.
- In raporturile cu tertii cocontractanti de buna credinta, actele de administrare sau de dispozitie mentionate la alin. (2) sunt anulabile.
Art. 690. Drepturile si obligatiile coproprietarilor:
- Fiecare coproprietar este obligat sa faca toate acele de conservare, in asa fel incat sa nu impiedice ori sa nu ingreuneze exercitarea drepturilor celorlalti coproprietari. Pentru reparatiile mari, coproprietarul care avanseaza cheltuilelile necesare are dreptul la despagubiri in raport cu valoare drepturilor celorlalti coproprietari.
- Actele prin care se consuma in tot sau in parte substanta bunului pot fi facute numai cu acordul celorlalti coproprietari.
- La incetarea intervalului, coproprietarul este dator sa predea bunul coproprietarului indreptatit sa il foloseasca in urmatorul interval.
- Coproprietarii pot incheia un contract de administrare, dispozitiile art. 644 alin. (2) aplicandu-se in mod corespunzator.
Intrucat identificam materia de fata cu o ampla configurare, consideram ca in incheierea de acte juridice cu privire la proprietatea periodica este recomandat sa fi beneficiat in prealabil de serviciile unui avocat specializat in drept civil.
In situatia in care va regasiti intr-o stare de fapt conflictuala privind proprietatea periodica, un avocat specializat in drept civil va poate oferi seriviciile sale materializate in consultanta, asistenta si/sau reprezentare juridica, pentru stabilirea unei tehnici promitatoare pentru valorificarea drepturilor dumneavoastra, in directia obtinerii despagubirilor ori excluderii de la proprietate periodica.
Regularizarea cererii de chemare in judecata si noua reglementare a taxelor judiciare de timbru
Noul Cod de procedura civila („NCPC”) se aplica doar cererilor de chemare in judecata introduse dupa intrarea sa in vigoare, dupa cum rezulta din prevederile art. 3 din Legea nr. 76/2012 privind punerea in aplicare a Noului Cod.
Ca urmare, practicienii nu s-au confruntat concomitent cu aplicarea tuturor dispozitiilor Noului Cod, ci indeosebi cu acele norme care privesc legala investire a instantei si cercetarea procesului, respectiv dezbaterilor in fata primei instante. O atentie deosebita a fost acordata in acest context institutiei regularizarii cererii de chemare in judecata, prev. de art. 200 NCPC, care a ocazionat anumite interpretari divergente cu privire la obligativitatea procedurii de regularizare, sfera verificarilor impuse de lege, respectiv cu privire la sanctiunea aplicabila pentru lipsa unora din elementele obligatorii prescrise de art. 194 NCPC, care reglementeaza cuprinsul cererii de chemare in judecata.
De asemenea, o seama de probleme rezulta din interferenta procedurii de regularizare si, indeosebi, a termenului de cel mult 10 zile acordat reclamantului pentru remedierea lipsurilor constatate cu ocazia verificarii cererii de chemare in judecata cu posibilitatea aceluiasi reclamant de a formula, dupa caz, cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru stabilite de instanta, respectiv cerere de ajutor public judiciar.
Aceasta din urma problema, initial nereglementata in cuprinsul Legii nr. 76/2012, isi gaseste acum o rezolvare in cuprinsul recentei OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.1